Referendum cu miză uriașă în Danemarca. Țara votează dacă se alătură politicii de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina

Sceptici din punct de vedere istoric cu privire la eforturile Uniunii Europene de a aprofunda cooperarea, danezii vor decide, miercuri, 1 iunie, prin referendum cu privire la intrarea țării în politica de apărare a blocului comunitar, încă unul din efectele de domino ale invaziei lui Putin în Ucraina.

Danemarca organizează referendum pentru apărarea UE

Referendumul din Danemarca este cel mai recent exemplu de țări europene care caută legături de apărare mai strânse cu aliații, ca răspuns la războiul din Ucraina. Aderarea la politica de apărare a UE ar avea un impact relativ modest asupra arhitecturii de securitate a Europei, în special în comparație cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Dar Christine Nissen, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, a spus că ambele mișcări fac „parte din aceeași poveste” și ar consolida cooperarea militară pe un continent uluit de conflictul actual.

„Trebuie să ne batem pentru securitatea Europei”

Rămasă în mod voluntar deoparte timp de 30 de ani, Danemarca se va pronunţa prin referendum cu privire la intrarea sa în politica de apărare a Uniunii Europene, din cauza agresiunii rușilor asupra ucrainenilor. În jur de 4,3 milioane de danezi ar urma să voteze şi, potrivit ultimului sondaj publicat duminică, peste 65% dintre respondenţi inclină spre „DA”.

Totuși, se menţine prudenţa față de rezultatul acestui scrutin. Motivul este absenteismul ridicat prognozat într-o ţară deja obişnuită să spună „nu” la referendumurile legate de Europa, cel mai recent fiind în 2015.

„Trebuie să votăm întotdeauna când există un scrutin”, a spus prim-ministrul Mette Frederiksen. „Cred din toată inima că trebuie votat da. Atunci când trebuie să ne batem pentru securitatea Europei, trebuie să fim mai uniţi cu vecinii noştri”, a completat lidera guvernului de la Copenhaga.

Derogări obținute de guvernul danez

Stat membru UE din 1973, Danemarca şi-a manifestat, pentru prima dată, euroscepticismul în 1992, respingând cu 50,7% din voturi tratatul de la Maastricht. Pentru ridicarea blocajului, ce ameninţa intrarea în vigoare a tratatului fondator al blocului comunitar, capitala Copenhaga a obţinut o serie de derogări, denumite „opt outs” (opţiune de retragere), iar ţara a votat „DA”, în cele din urmă, la un nou scrutin (un an mai târziu).

De atunci, această țară a rămas în afara zonei euro (respinsă prin referendum în 2000), a politicii europene în materie de afaceri interne şi justiţie (prin referendumul din 2015) şi de apărare. În baza acesteo voturi, Danemarca, membru fondator al NATO, nu a participat la nicio misiune militară a Uniunii Europene.

Însă, la două săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a anunţat un acord cu majoritatea partidelor din Parlament privind renunţarea la această derogare printr-un referendum.